Acțiuni nonviolente ale Dumnezeului nonviolent (2)

Ieri am fost cam obosit când am venit din predicare și nu am mai reușit să mai postez aici așa cum plănuisem. Doresc însă a continua cu perseverență informarea celor care sunt interesați cum decurge acțiunea aceasta de prezentare a adevărului despre caracterul complet nonviolent al Creatorului lumilor. Voi expune întâmplări din cele două zile care au trecut, miercuri și joi.

Miercuri am continuat să invit oamenii prin prezența mea la ușile lor să audă un alt punct de vedere privind aspectul spiritual al acestei vieți dar marea majoritate nu au ales să mă asculte. Într-o țară ca aceasta care se consideră a fi creștină se pare că este greu să găsești oameni ospitalieri cel puțin ca Lot. Unii nici măcar nu deschid ușa ci îmi arată prin geam că nu-i interesează în timp ce alții spun că sunt deja creștini și apoi închid ușa fără să dorească a mai auzi o părere a unui frate creștin.

Regula de aur biblică este aceea de a face altora ceea ce ai dori ca ei să-ți facă ție. Astfel, dacă un frate creștin ar crede că are ceva de spus și ar veni la ușa mea eu l-aș asculta ce vrea să-mi spună și chiar m-aș ruga cu el și pentru el. Astfel, conform acestei reguli, deoarece eu mi-aș dori că alții să vină la ușa mea să-mi spună ce cred ei despre Administrația divină, aleg să le fac eu ce mi-ar plăcea să-mi facă ei mie. Creatorul lumilor încurajează dialogul și socializarea fructuoasă și nonviolentă.

Mesia a spus că lumea va crede că El a fost trimis în lumea aceasta spre a îndrepta greșeala lui Adam atunci când aceia care sunt de partea Sa se vor iubi unii pe alți așa cum îi iubește El. O altă motivație a predicării mele din casă în casă este și aceea de a invita ceilalți creștini să devină, împreună cu mine, dovada supremă a faptului că Fiul Omului a înviat cu adevărat și acum este viu și nemuritor.

Am mai constatat că o bună parte din cei vizitați de mine sunt catolici și afirmă aceasta cu un aer de finalitate după care eu nu mai pot spune multe lucruri.
Ceea ce m-a surprins însă miercuri a fost că în timp ce oameni care se declarau creștini nici măcar nu doreau să audă mesajul meu, alte persoane musulmane mi-au deschis ușa și m-au invitat să intru chiar oferindu-mi ceva de băut (evident că nu băuturi alcoolice). Mi-au spus că la subiectul privind nonviolența Creatorului lumilor credem la fel iar ei nu recunosc ca musulmani pe cei care ucid în numele religiei lor. Este cumva cam aceeași situație ca aceea în care oameni considerați creștini fundamentaliști nu recunosc ca și creștini pe catolici ci îi văd ca pe un cult sub comanda unui singur om, vinovați de uciderea a milioane de oameni (pe față sau în ascuns), într-un mod activ sau pasiv.

Au mai afirmat că această idee cum că islamul este violent cu cei considerați de ei necredincioși ar fi apărut după anul 2001. Pentru că nici ei nu sunt infailibili sau poate că nu erau informați mai mult cu privire la religia lor, am simțit nevoia să le aduc aminte că istoria țării mele conține destul de multe episoade sângeroase create de musulmani în dorința lor după expansiune teritorială și convertire cu forța a creștinilor.

Tot miercuri am mai vorbit și cu o femeie evreică care mi-a spus cumva că apreciază ceea ce fac eu. Ceea ce a recunoscut la un moment dat este faptul că ar înțelege ca find un act divin ceea ce s-a întâmplat cu un strămoș de-al ei numit Core. Episodul acesta din istoria poporului său se află în Numeri 16:1-40 și acolo se descrie oarecum ca fiind Dumnezeul meu (IHWH) autorul morții acestui personaj rău. Interpretarea mea însă este aceea cum că adesea în Biblie IHWH este descris ca făcând lucrul pe care nu-l împiedică a se întâmpla. Înainte cu ceva ani ca să apară o carte scrisă de oameni de la Bible Research Institute (instituție formată din teologi și profesori de teologie aparținând unei biserici cu mai multe milioane de membri) în care ei recunosc această realitate, eu cumva spuneam deja altora acest adevăr, doar datorită puterii Dumnezeului meu care lucra/lucrează în mine.

Spre a dovedi aceasta voi prezenta ceva versete care par că se contrazic dar ele arată exact ceea ce spun eu și anume că se pune pe seama Dumnezeului meu că ar fi făcut ceva ce de fapt El nu a împiedicat să se întâmple.
1 Cronici 10;4-6
”Saul a zis atunci celui ce-i ducea armele; ”Scoate-ți sabia și străpunge-mă cu ea, ca nu cumva să vină acești netăiați împrejur să mă batjocorească.” Cel ce-i ducea armele n-a voit, căci se temea.Și Saul și-a luat sabia și s-a aruncat în ea.
Cel ce ducea armele lui Saul, văzându-l mort, s-a aruncat și el în sabia lui și a murit.
Astfel au pierit Saul și cei trei fii ai lui,și toată casa lui a pierit în același timp.”

În aceeași carte însă, puțin mai înainte, la același capitol dar la ultimul verset 14 se spune că:
”N-a întrebat pe Domnul, de aceea Domnu l-a omorât, și împărăția a dat-o lui David, fiul lui Isai.”

Prima dată ni se spune că primul împărat al lui Israel, Saul, s-a sinucis iar mai apoi se spune că Domnul l-a ucis. Dacă omul s-a sinucis n-avea cum să-l fi ucis Domnul. Doar se pune pe seama Lui ceea ce nu a împiedicat. Saul se predase puterii demonilor și chiar vizitase vrăjitoarea din En-dor. El nu mai avea protecția divină și de aceea se pune pe seama Domnului ceea ce El nu a împiedicat.
Nimeni nu poate interfera cu liberul arbitru, nici măcar Creatorul lumilor. El este consecvent, a dat această libertate ființelor și o va respecta mereu conform cu principiile Sale infinit de înțelepte. Conform cu Isaia 14:20 și Ioan 8;44, Satan ucide adesea chiar și dintre aceia care sunt de partea lui atunci când Îl poate acuza pe IHWH de crime împotriva umanității.

Înțelegerea mea este că în ambele cazuri, la Core și la Saul, cel care i-a ucis în ascuns a fost Satan, spre a crea impresia că Dumnezeul meu a făcut-o.

Joi nu s-au întâmplat prea multe în urma predicării ci am avut mai multe refuzuri dar liberul arbitru al ființelor trebuie respectat.

Intenționez să revin cu noi întâmplări adevărate din viața mea în zilele următoare.

Acțiuni nonviolente ale Dumnezeului nonviolent (1)

Începând de azi, datorită unui îndemn primit în acest sens, reiau conceperea de scrieri dar de data aceasta aducând ceva nou acestei situații. Dacă până acum ceva timp scriam aici mai mult concepte, idei și doctrine, de azi încolo am să prezint aproape exclusiv întâmplări din ceea ce trăiesc eu în această viață de acum și de aici. Vreau să fie evident pentru oricine va citi acest blog că nu doresc a critica oameni care se află la diferite stadii ale experienței lor creștine. 

Ceea ce îmi doresc enorm este ca oamenii să fie informați cu privire la ce se întâmplă pe planeta noastră în interacțiunea mea cu alte persoane spre a-L vedea la lucru pe Dumnezeul meu prin mine. Cred că este necesar a face aceasta deoarece nu mă consider doar un teoretician ci un om care își dorește în mod practic să coopereze deplin cu Creatorul lumilor și să lase pe alții să observe (în ceea ce eu consider a fi un mod rezonabil de a face aceasta) rodul acestei colaborări.

Tot de ceva timp am primit înlesnirea de a mă consacra iarăși evanghelizării din casă în casă. Vreau să recunosc că îmi pare bine pentru faptul că am conștiența aprobării divine în a face aceasta. Veți afla deasemenea că nu voi specifica nume de persoane și nici locurile vizitate deși unii oameni pot identifica oarecum atât locația mea cât și nume de persoane cu care interacționez. Rog fierbinte aceste persoane să nu prezinte nimănui fără acordul meu detalii pe care eu nu le expun aici.

Vreau să mai știți că nu-mi este frică de absolut nimeni în acest univers și cred cu tărie că Dumnezeul meu nonviolent mă va proteja atât timp cât va dori El și în această acțiune din casă în casă. Locuitorii acestei planete au dreptul de a fi informați despre faptul că El a fost înțeles greșit, rău interpretat și reprezentat ca având atribute diabolice. De aceea, mă consider chemat de El spre a aduce ai mei ”doi bănuți” spre restabilirea reputației Sale, distrusă de oameni care nu L-au înțeles așa cum ar fi vrut El.

Cu ceva timp în urmă am avut o comunicare cu un pastor care mi-a spus nervos mai mult sau mai puțin aceasta, referindu-se la mine: 

”Tu ai impresia că Dumnezeu a așteptat să apară Claudiu pe Terra ca să termine lucrarea Lui prin el?”

Este trist că frățiorul pastor nu a avut răbdarea să mă lase să-i răspund la întrebare și astfel am s-o fac aici și acum.

Eu aș avea alte întrebări de adresat spre a răspunde acestei întrebări și acestea ar avea legătură cu John Wicliff, William Tyndale și John Wesley în Anglia, Jan Huss în Boemia, Martin Luther în Germania, Olaf Petri în Suedia, Hans Nielsen Hauge în Norvegia și mulți alții ca ei.

Oare Creatorul lumilor nu a așteptat să apară și oamenii mai sus numiți spre a colabora cu aceștia în funcție cu prioritățile și principiile Sale?

Acest pastor ar trebui să-i respecte pe acești reformatori morți, pentru consacrarea și colaborarea lor fructuoasă cu Creatorul lumilor. Ceea ce dumnealui a uitat sau poate că nu, este faptul că și despre aceștia s-au adus tot astfel de critici. Oare nu s-a spus și despre ei tot lucruri asemănătoare de către contemporanii lor?

Acestea fiind spuse voi trece la prezentarea a ceea ce s-a întâmplat ieri când am ales să merg (în mod înțelept) din casă în casă pentru câteva ore bune. Înainte însă de a face aceasta, cred că este nevoie să mai fac ceva specificații. 

Din principiu, eu nu trâmbițez faptele bune care se fac prin mine deoarece am fost invitați de Maiestatea Sa, Regele Iisus Christos, ca să ”nu știe stânga ce face dreapta” când este vorba de a face bine altora. Una din prioritățile mele este să ajut oameni fără ca ei să știe că eu i-am ajutat. Ideea este că nu poți face întotdeauna aceasta, anumite situații cer ca omul căruia îi faci bine să afle cine ești. Recent am găsit ceea ce poate fi interpretat ca fiind un portofel micuț cu ceva carduri și bănuți în el. Am căutat să dau de posesor dar fără succes. Am ajuns chiar și la banca unde avea cardul care se afla în portofel. Le-am înmânat cardul, de față cu martori văzuți și nevăzuți, iar persoana care era manager acolo l-a distrus în fața mea. În cele din urmă am ajuns la Poliție spre a solicita ajutorul lor în a-l găsi pe omul respectiv. Mi s-a comunicat că persoana nu se află în sistemul lor iar dacă în 28 de zile aceasta nu este găsită, suma respectivă îmi va reveni mie în mod legal iar cardurile vor fi distruse. Domnul polițist mi-a înmânat o chitanță care atestă prezența mea la secție și oarecum motivul acesteia. Prezint această întâmplare și pentru a ajuta alți oameni să știe care este procedura în astfel de situații. Aceasta poate diferi însă în funcție de țara în care vă aflați.

Consider că este nevoie ca fiecare dintre noi să ne asigurăm că nu facem ceva ce este considerat ilegal de către țara în care trăim. L-am întrebat pe polițistul respectiv dacă au ceva reguli privitoare la predicarea din casă în casă. Mi s-a comunicat că nu este ilegal să fac aceasta și inițial m-a sfătuit să iau legătura cu popa catolic din orașul acela. Țin să precizez că aceasta nu este o țară care are o majoritate catolică. Evident că i-am comunicat că nu sunt catolic ci un creștin non-denominațional. 

L-am mai întrebat și dacă există creștini care lucrează în acea secție de Poliție. Am înțeles că nu deține o astfel de informație. Pe chitanță era o rubrică care solicita numele polițistului însă acesta nu a scris numele său acolo.

După ce am plecat de acolo am început să vizitez oameni în casele lor. Prima experiență a fost aceea că o femeie însărcinată (care mai avea un copil mic cu ea), oarecum îngrijorată de situația în care era, rămăsese blocată în casă și nu putea deschide ușa din interior. A fost plăcerea mea să o ajut să deschidă ușa, în mod nonviolent însă. Doar două persoane m-au invitat să intru, una dintre ele aparținând entității numite oarecum biserică majoritară și alta fiind zoroastriană. Prima dintre ele chiar m-a invitat să prezint ceea ce cred, adresându-mi întrebări și în sensul acesta. A ținut să noteze numele meu și chiar a acceptat să fac o rugăciune în prezența lor. Am constatat ulterior că această organizație religioasă de care aparține este parte integrantă dintr-o altă entitate care conține și o organizație romano-catolică.

Cam atât despre ziua de ieri, după cum vedeți nu trag nici un fel de concluzie și nu critic sau condamn pe nimeni. Doar prezint ce s-a întâmplat într-o măsură considerabilă. M-aș bucura însă să-mi comunicați ce anume apare în mintea dumneavoastră ca urmare a prezentării acestor fapte. 

Acestea fiind spuse, țin să vă anunț că este foarte posibil ca să fiți următorul vizitat de mine și vă invit ca să nu mă confundați cu acele persoane cunoscute sub numele de ”martori ai lui Iehova”.

Doctrina lor conține aspecte violente, spune și că Iehova va distruge violent toate organizațiile religioase care nu aderă la crezul lor. Eu nu sunt de acord cu aceasta și predicarea mea este diferită de a lor mai ales la acest subiect.

Am în plan să continui și azi această lucrare din casă în casă. Doresc a reveni cu amănunte mâine. Sunt ferm convins că aceasta este o cauză nobilă și nonviolentă pentru care cineva merită să trăiască și nu numai.

Claudiu Valentin Neață